Regulamentul privind efectuarea gărzilor stabilește, la art. 5¹, repausul după activitatea curentă urmată de gardă, cu condițiile și excepțiile prevăzute de regulament. Aplicarea depinde de regimul aplicabil fiecărui medic. În sondajul Colegiului Medicilor relatat de Viața Medicală la 9 iunie 2026, aproape 46% dintre rezidenții respondenți au reclamat că nu primesc ziua liberă după gardă; rezultatul nu descrie toți medicii sau toate spitalele. Textul oficial al regulamentului, art. 5¹.

Două probleme, aceeași întrebare documentară

„Orele fantomă” numesc două riscuri opuse: ore muncite și neînregistrate, dar și ore înregistrate fără să fi fost muncite. O condică semnată, un grafic de gărzi și un pontaj lunar pot spune lucruri diferite. Cine le confruntă și ce urmă rămâne când nu se potrivesc?

Am întrebat

Între 28 august și 28 septembrie 2026, MIR a cerut documente despre orele lucrate și odihna după gardă de la 368 de instituții sanitare publice. Evidența documentară la 15 octombrie arată 36 de răspunsuri de fond și, separat, trei refuzuri cu precizări.

În grupul de 27 de instituții ale căror răspunsuri au putut fi comparate — 25 răspunsuri de fond și două refuzuri cu precizări — nouă au spus că nu au situația centralizată cerută; alte trei, că nu au anumite documente mai restrânse. Grupul nu reprezintă toate spitalele. Lipsa situației centralizate nu dovedește că nu există condici, alte evidențe sau verificări. Unele răspunsuri descriu reguli și controale; întrebarea rămasă este ce document arată rezultatul confruntării și al corectării. Registrul, documentele disponibile și metoda.

De ce contează și pentru pacient

Medicul care consultă după-amiaza poate veni direct dintr-o gardă. Un studiu publicat în 2004 în New England Journal of Medicine a comparat două programe pentru medici aflați în primul an de pregătire, în unități de terapie intensivă din SUA. Rata erorilor medicale grave comise de aceștia a fost cu 35,9% mai mare în programul tradițional, cu ture frecvente de cel puțin 24 de ore, decât în programul care elimina turele prelungite și reducea orele săptămânale. Cifra aparține acelei comparații; nu este o estimare pentru spitalele românești și nu izolează efectul unei singure schimbări.

Ce spune dreptul european

În 2019, Curtea de Justiție a UE a cerut statelor să oblige angajatorii să folosească un sistem obiectiv, fiabil și accesibil pentru măsurarea timpului lucrat zilnic. Hotărârea nu impune biometrie ori o tehnologie anume. CJUE, C-55/18, punctele 60–63.

Soluția propusă e pe masă

Un proiect de lege pentru evidența electronică a prezenței personalului medico-sanitar din spitalele publice a fost respins de Senat la 14 septembrie 2026. Fișa oficială arată că PL-x 590/2026 este trimis pentru raport Comisiei pentru sănătate și familie; Camera Deputaților este camera decizională. Fișa Camerei Deputaților, verificată la 19 octombrie.

Pontajul electronic poate ajuta la verificarea ambelor riscuri, dacă înregistrează timpul real și permite confruntarea cu alte evidențe. Singur, un dispozitiv nu dovedește munca efectivă și nu organizează repausul. MIR propune:

  • orele reale de început și de sfârșit, înregistrate;
  • un extras lunar accesibil fiecărui salariat pentru propriile ore;
  • corecții care lasă urmă verificabilă;
  • odihna după gardă organizată și înregistrată de spital, potrivit regulilor aplicabile;
  • date publice agregate care protejează persoanele.

Aceste măsuri cer personal, organizare și resurse. O evidență mai bună poate ajuta la estimarea nevoii de personal și la verificarea utilizării banilor publici; documentele strânse de MIR nu cuantifică ore plătite și nemuncite ori deficitul de personal.

Cerem: după gardă, odihnă și fiecare oră lucrată înregistrată. Cerem Camerei Deputaților să examineze soluția și garanțiile ei, iar conducerilor să arate cum aplică regulile existente. Cine a văzut diferența, cine a corectat-o și ce document o dovedește?

Datele, documentele și propunerile Pontaj Real · Sondaj pentru medici.