Rezidenții descriu munca în plus
Un sondaj al Colegiului Medicilor, relatat de Viața Medicală la 9 iunie 2026, arată că, dintre rezidenții respondenți:
- 79% declară muncă suplimentară;
- peste 70% declară ore suplimentare neplătite;
- aproape 64% declară gărzi neremunerate;
- aproape 46% declară lipsa zilei libere după gardă.
Acestea sunt declarațiile celor care au răspuns. Articolul nu oferă metodologia completă și dimensiunea eșantionului. Procentele nu pot fi transformate în estimări pentru toți rezidenții sau pentru toți medicii din România. Neplătit nu înseamnă automat nepontat. Sondajul relatat
Semnalul rămâne serios. Merită confruntat cu graficele, pontajele, plata și repausul. Faptul că nu avem o prevalență națională demonstrată nu face întrebările mai puțin necesare.
CNAS măsoară activitatea. Nu prezența individuală.
Platforma „Performanță Spitale” a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate publică date la 31 decembrie 2025. Sunt disponibile informații despre externări, cazuri raportate, confirmate și decontate, durata spitalizării, ocuparea paturilor și complexitatea cazurilor.
Personalul este exprimat în norme, nu în persoane. O comparație între spitale trebuie să respecte această diferență. Nicio externare mai rapidă nu este, singură, dovadă de eficiență: documentația platformei avertizează că poate reflecta și o externare prematură. Platforma CNAS
Afirmația că „nimeni nu măsoară” este greșită. Întrebarea utilă este ce putem lega: personalul disponibil, timpul efectiv, volumul și complexitatea activității, apoi rezultatele îngrijirii.
Curtea de Conturi a auditat ambulatoriile
Auditul privește ambulatoriile integrate din 56 de unități subordonate Ministerului Sănătății, pentru perioada 2022–2024. A urmărit personalul, dotările, serviciile și spitalizările evitabile. Raportul apare în registrul Curții la 17 iunie 2026.
Documentarea disponibilă pentru această analiză include comunicatul și înregistrarea raportului, nu textul integral. Nu atribuim auditului economii, pierderi ori procente care nu au putut fi verificate. Dar existența lui contează: folosirea resurselor poate fi examinată instituțional, dincolo de declarațiile despre deficit. Curtea de Conturi
Un control anunțat nu este un verdict
La 20 februarie 2026, ministrul Sănătății a anunțat verificări după informații despre activitate chirurgicală în privat în timpul presupusului program public. A invocat și un concediu pe care îl descria ca neaprobat.
Publicăm acest fapt ca anunț al ministrului, relatat de presă. Sursele primite nu stabilesc rezultatul final al controlului sau o sancțiune definitivă. Nu numim medicul și nu transformăm relatarea într-o constatare proprie. Anunțul controlului
Situația justifică verificarea suprapunerilor. Aceasta cere programul aprobat, timpul efectiv și absențele autorizate. Simpla practică în sistemul privat nu dovedește încălcarea programului public.
Deficitul nu dispare printr-un clasament
OECD consemnează că peste 90% dintre medici lucrau în mediul urban în 2024. Cifra arată o concentrare geografică. Nu dovedește că medicii din orașe sunt inactivi și nici că numărul național de medici acoperă fiecare localitate sau specialitate. Raportul OECD
Nici activitatea universitară nu poate fi redusă la orele de predare. Norma include activități didactice și cercetare. Pentru a evalua munca clinică trebuie cunoscute rolul, norma, activitățile autorizate și complexitatea cazurilor.
Nici examenul nu poate fi judecat fără numitor
Pentru examenul de specialist în Cardiologie, comunicarea Ministerului Sănătății din 16 octombrie 2026 indică 172 de înscriși și 103 promovați. Cei 103 promovați reprezintă 59,9% dintre cei 172 de înscriși. Comunicatul folosește expresia «peste 60%», fără să precizeze numărul candidaților prezenți; procentul raportat la prezenți nu poate fi calculat din aceste date.
Diferența de 69 nu poate fi numită integral „candidați respinși” fără numărul absenților. Nici rata de promovare nu dovedește singură incompetența candidaților sau abuzul examinatorilor. Comunicarea ministerului
Pregătirea se judecă prin probe de evaluare, activitate supervizată și timp educațional realizat. O cifră izolată nu le înlocuiește.
Ce nu se poate afirma încă
Sursele analizate nu susțin că România are suficienți medici peste tot, că majoritatea nu respectă programul sau că majoritatea universitarilor au activitate clinică redusă. Nu susțin nici că transferurile rezidenților sunt provocate sistematic de abuzuri.
Pontajul poate arăta când există diferențe. Nu poate stabili singur valoarea unei consultații, dificultatea unei intervenții sau contribuția la formarea unui coleg.
Ce date cerem
Propunem solicitări pentru 2024–2026, până la ultima lună închisă, cu definiții comparabile și date anonimizate:
- Spitalelor și instituțiilor care centralizează activitatea: norme ocupate, rezidenți prezenți în stagiu, consultații, operații, externări, transferuri, complexitate și indicatori de calitate, lunar și pe secție.
- Spitalelor și autorităților de control: ore planificate, consemnate, plătite și compensate; gărzi, repaus, constatări finale și măsuri remediate.
- Ministerului și universităților: înscriși, prezenți, absenți, rezultate inițiale și finale, contestații și bareme, pe specialitate, sesiune și centru.
- Universităților și spitalelor: norme didactice și clinice, orare, convenții de integrare, evaluări și motivele înregistrate ale transferurilor.
Cerem documentele existente și precizarea informațiilor care nu sunt colectate. Fără identificatori de pacienți și fără liste publice de medici etichetați după un singur indicator.
Munca trebuie făcută vizibilă în ambele sensuri. Cine lucrează peste program are nevoie de dovadă și repaus. Unde apar diferențe nejustificate, instituția trebuie să poată explica și corecta. Pentru ambele, cerem aceleași lucruri: date comparabile, verificare și răspundere.