La 14 septembrie 2026, Senatul a adoptat raportul de respingere: 60 de voturi pentru respingere, 45 împotrivă și 6 abțineri. Proiectul continuă la Camera Deputaților, sub numărul PL-x 590/2026. Respingerea din Senat nu este decizia finală. Vot și parcurs
Ce am întrebat. Ce am primit.
Între 28 august și 28 septembrie 2026, am trimis solicitări către 368 de instituții sanitare publice, în baza Legii 544/2001. Întrebările urmăreau cum este consemnat timpul efectiv de muncă, cum se compară cu programul și cum se verifică repausul după gardă. Documentele solicitate priveau perioada mai–iulie 2026.
Registrul actualizat la 15 octombrie consemnează 36 de răspunsuri de fond și trei refuzuri cu precizări. Categoriile fără reacție observată cuprind 268 de instituții din primul lot și 40 din lotul nou. Răspunsul nu încape într-o singură cifră:
- Din primul lot de 312 instituții, în registrul actualizat la 15 octombrie 2026, pentru 268 nu era consemnat niciun răspuns. Aceasta este starea corespondenței înregistrate, nu o constatare colectivă de încălcare a termenului legal.
- Am analizat comparativ 27 de instituții: 25 de răspunsuri de fond și 2 refuzuri cu precizări factuale.
- 12 dintre cele 27 declară lipsa unui document agregat, a unei analize separate sau a unui raport de audit relevant. În 9 cazuri, declarația privește documentul agregat solicitat; în celelalte 3, documente mai restrânse.
- În acest grup nu este documentată furnizarea unei situații agregate complete care să acopere toate componentele solicitate pentru mai–iulie.
Aceste declarații nu dovedesc inexistența condicilor, a pontajelor ori a tuturor verificărilor interne. Dovedesc o limită precisă a răspunsurilor: comparația completă pe care am cerut-o nu este documentată în setul analizat. Răspunsurile MIR
Pediatrie Sibiu declară că accesul cu cartelă nu este legat direct de aplicația de pontaj (documentul instituției — p.1–2). Bicaz declară că sistemul electronic integrat nu a funcționat în perioada cerută (documentul instituției — p. 2, 18–19). Diferențele documentate justifică un standard comun.
O semnătură fără ore nu dovedește durata muncii.
O semnătură singură nu spune când s-a încheiat munca. O condică poate consemna orele corect. Dar verificarea cere legătura dintre început, sfârșit, program, gărzi, corecții și repaus.
Cerem ca ora să fie înregistrată la momentul activității. O corectare ulterioară trebuie motivată, datată și atribuită, cu păstrarea formei inițiale. Medicul trebuie să își poată vedea și contesta propriile date.
Susținem evidența electronică pentru că poate calcula diferențele și poate semnala depășirile. O cartelă pe perete nu garantează însă că orele ajung în pontaj. Iar pontajul, singur, nu măsoară calitatea unui medic.
Munca în plus cere recuperare, nu dispariția orelor.
Cererea noastră centrală este ca munca în plus să fie văzută, limitată și compensată prioritar prin timp liber, potrivit regulilor aplicabile. Plata gărzilor și compensarea orelor suplimentare sunt categorii care trebuie evidențiate distinct.
Totalul muncii trebuie calculat din programul efectiv, gărzi și prelungiri, fără dublarea intervalelor suprapuse. Acest total trebuie confruntat cu repausul acordat și cu perioada legală de referință.
Reperul european este o limită de 48 de ore săptămânal în medie, inclusiv orele suplimentare. Comparația cere perioada de referință și regimul aplicabil. Nu orice săptămână care depășește acest nivel dovedește, singură, o încălcare.
Timp pentru odihnă. Timp pentru studiu. Timp care nu trebuie justificat din nou după ce munca a fost deja făcută. Acesta este sensul cererii noastre. Organizarea lui cere acoperirea serviciului, oameni și resurse; nu promitem o reformă fără costuri.
Dreptul la repaus nu ar trebui să fie un test de curaj
Obregia declară că ziua liberă după gardă se solicită prin cerere (documentul instituției — p.1). Burghele spune că nu a înregistrat solicitări de zi liberă cu recuperare după gardă (documentul instituției — p. 1). A doua declarație nu arată câte repausuri au fost acordate. Nici prima nu dovedește că cererea este singura cale. Cine verifică acordarea efectivă a repausului?
Noi cerem ca verificarea să fie responsabilitatea angajatorului. Să rezulte din orele de încheiere și de reluare a activității. Să includă excepțiile și măsurile luate. Dreptul nu trebuie să depindă de disponibilitatea medicului de a deschide o discuție cu superiorul.
Regula există. Trebuie să poată fi verificată.
Articolul 119 din Codul muncii cere evidența zilnică a orelor fiecărui salariat, cu începutul și sfârșitul programului. Condica este deja reglementată. Respingerea proiectului nu șterge aceste obligații.
În cauza C-55/18, Curtea de Justiție a Uniunii Europene cere un sistem obiectiv, fiabil și accesibil de măsurare a duratei zilnice a muncii — punctele 60 și 71. La punctele 66–67, Curtea arată că protecția sănătății lucrătorilor nu poate fi subordonată considerentelor pur economice. Hotărârea nu impune o anumită tehnologie.
În cauza Jaeger, C-151/02, garda cu prezență obligatorie în spital este integral timp de lucru, inclusiv în intervalele fără intervenții. Nu poate dispărea din calcul pentru că activitatea a fost mai puțin intensă. Temeiurile juridice
O alertă fără responsabil este doar o notificare
Propunem ca depășirea limitei legale medii sau a pragului de ore suplimentare stabilit prin regulament să declanșeze o verificare. Șeful structurii și conducerea trebuie să primească semnalarea. Trebuie să existe termen de reacție, măsură și dovada aplicării ei.
Repausul necesar pentru siguranță nu poate fi înlocuit cu promisiunea unor zile libere, cândva. O urgență în curs cere predare și continuitate, cu excepția documentată. Nu cere dispariția orelor din evidență.
Ce cerem Camerei Deputaților
Susținem adoptarea proiectului cu amendamente care îl fac util și pentru cel care muncește:
- Repaus verificat de angajator, distinct de compensarea muncii suplimentare și fără condiționare de cerere.
- Extras lunar pentru medic, cu program, gărzi, ore suplimentare, compensări și ore rămase de compensat.
- Alerte cu responsabil și termen, urmate până la aplicarea măsurii.
- Corecții verificabile și drept de rectificare, cu verificarea diferențelor în ambele sensuri și a activităților autorizate.
- Date anuale publice pe spital și secție, grupate astfel încât persoanele să nu poată fi identificate.
- Mijloace nebiometrice și acces limitat, fără supravegherea permanentă a activității profesionale.
- Timp educațional protejat pentru rezidenți, cu activități planificate, realizate, anulate și recuperate, corelate cu pregătirea și supervizarea.
Comisia pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților este sesizată pentru raport. Ea este punctul de lucru imediat; Camera Deputaților are decizia finală. Cerem examinarea amendamentelor și un calendar public. Ministerului Sănătății îi cerem standarde comune. Guvernului, poziția și evaluarea financiară.
O lege bună trebuie să facă vizibile atât munca peste program, cât și diferențele nejustificate față de programul remunerat. Fără a confunda prezența cu performanța. Fără a pune medicul să își dovedească singur fiecare oră.